gif animatie

jurnalism

STUDIU Magnaţii mass-mediei

În fiecare zi, milioane de oameni caută în ziare şi în alte surse mass-media informaţii şi divertisment. Însă, acestea au fost adesea controlate de diverşi magnaţi-care au fost acuzaţi de manipularea surselor de informare - şi opinia publica-pentru propriile scopuri.

Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţă. Acestea au apărut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publică”.
Mai târziu, un sistem de învăţământ îmbunătăţit şi alte progrese au creat prima audienţă a presei scrise. Ziarele care să satisfacă cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie.
În locul paginilor cu texte înghesuite, acestea aveau titluri mari, articole scurte şi multe ilustraţii. Conţineau cazuri de senzaţie, întâmplări şocante, campanii şi expuneri-dezvăluiri ale ticăloşiilor şi defectelor morale, în special în rândul celor bogaţi, puternici şi moderni - pentru a-şi păstra audienţa. Deşi adesea controlată de persoane înstărite, această nouă presă populară lua în considerare punctul de vedere al “omului obişnuit”.
Primul ziar de scandal popular a fost Detroit Evening News (1875), publicat de Edward Willis Scripps (1854-1926). Principalii săi rivali erau Joseph Pulitzer(1847-1911) şi, din anii 1880, William Randolph Hearst. Competiţia pentru atragerea cititorilor a devenit atât de intensă, încât reporterii deformau adesea în mod deliberat realitatea, calomniau oamenii cinstiţi şi declanşau temeri politice – trăsături ale “jurnalismului de scandal” care au creat probleme încă de pe atunci.
În Marea Britanie primii magnaţi ai mass-mediei au fost Alfred Hammsworth şi fratele său Harold. În 1888 au fondat săptămânalul Answers, adresat clasei muncitoare, combinând articole uşoare cu relatări competiţionale. În 1896, prin Daily Mail fraţii Hammsworth au introdus stilul cotidienelor conţinând titluri mari şi imagini. Mai târziu, Alfred Hammsworth a înfiinţat Weekly Dispatch London Evening şi The Times. Astfel, Hammsworth deţinea nu doar ziarele populare ci şi primul ziar “de calitate”. El a primit titlul nobiliar de Lord Northcliffe, şi a devenit un personaj puternic şi influent.
După moartea lui Northcliffe, în 1922 ziarele au fost preluate de fratele său, care conducea deja Daily Mirror şi Sunday Pictorial.
Harrold Hammsworth a fost de asemenea ridicat la grad nobiliar ca Lord Rothmere, şi a fondat o “dinastie” încă puternică în anii 1990.

Baronii presei
În anii 1920, obiceiul de a acorda marilor proprietari de ziare titluri nobiliare a făcut ca lumea să-i numească “baroni ai presei”. Principalul rival al lui Rothmere în această perioadă a fost Max Aitken, un milionar canadian devenit cunoscut sub numele de Lord Beaverbrook. Imperiul ziarelor acestuia a ajuns la dimensiuni impresionante începând cu anii 1920, când a fost preluat Daily Express şi l-a transformat într-o instituţie naţională, împreună cu Sunday Express şi London Evening Standard. Însă acesta nu a reuşit să câştige cea mai serios organizată campanie a sa pentru Comerţul Liber al Imperiului (o “piaţă comună” imperială).
Începând cu anii 1960, o nouă generaţie de baroni ai presei au ajuns la putere în Marea Britanie, printre aceştia aflându-se doi “intruşi”, Rupert Murdoch şi Robert Maxwell. Murdoch (n. 1931) a fost jurnalist înainte de a moşteni două ziare, Sunday Mail şi News, în Australia. Modernizând rapid noua formulă sex-crimă-scandal, în curând a preluat alte ziare din Australia. Apoi, în 1969 a obţinut ziarul britanic News of the World , urmat de The Sun în 1970, criticat pentru vulgaritatea sa stridentă, dar având un succes enorm acesta a devenit cel mai bine vândut cotidian naţional.

Despărţirea de Fleet Street
În 1981, Murdoch a preluat prestigioasele The Times şi The Sunday Times.Dar cea mai mare lovitură a dat-o în 1986 când şi-a mutat ziarele de la sediul lor tradiţional din Fleet Street la Wapping
în Docklands, Londra. Sfidând puternicile uniuni tipografice, ziariştii de la Wapping îşi aranjau în pagini şi îşi tipăreau propriile lor articole. Alte ziare au urmat rapid exemplul lui Murdoch, revoluţionând industria. Mmurdoch a ajuns să creeze un imperiu american al mass-mediei în ziare, filme , televiziune şi publicare de cărţi.

Maxwell şi The mirror
În schimb, Robert Maxwell (1293-1991) a început ca editor de cărţi în anii 1950, înainte să devină proprietar al unui ziar. Născut în Cehoslovacia, el s-a făcut remarcat în armata britanică în timpul celui de-al doilea război mondial. Energic, cu o alură robustă, Maxwell a devenit cunoscut ca proprietarul ziarului Daily Mirror, singurul ziar popular care sprijinea Partidul Laburist; fost laburist, membru al parlamentului, Maxwell era excepţia între ceilalţi magnaţi , care erau toţi conservatori.
Acţiunile întreprinse de Maxwell au avut mai puţin succes începând cu sfârşitul anilor 1980, deşi în 1990 a fondat un nou ziar interesant, The European, în care exploata implicarea Marii Britanii în CE. Dificultăţile sale financiare din ce în ce mai mari au avut probabil legătură cu moartea sa misterioasă – a dispărut din iahtul său, iar cadavrul său i-a fost găsit mai târziu în apele oceanului. Curând după aceea, s-a constatat că Maxwell folosise ilegal fondurile companiei pentru a-şi sprijini imperiul şi risipise o mare parte din fondurile de pensii ale angajaţilor săi. În mod inevitabil, Corporaţia Comunicaţiilor Maxwell a dat faliment. Fii săi, Kevin şi Ian, au fost daţi în judecată pentru scandalul fondurilor de pensii dar au fost găsiţi nevinovaţi.
În anii 1990, 15 ziare naţionale britanice - şi 90% din vânzări-erau încă controlate de un grup de magnaţi. Unii dintre aceştia, cum ar fi Robert Maxwell, pretindeau că le acordă editorilor libertate deplină, însă era evident că publicaţiile “magnaţilor” puneau în evidenţă orientarea lor politică. Cu toate acestea, la începutul anilor 90, scandalul din presă părea să preocupe publicul mai mult decât concentrarea mass-mediei în mâna unui număr atât de restrâns de persoane.



OPINIA PUBLICĂ: părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune.

Factori de influenţă
Opinia publică este influenţată în acelaşi timp de unele condiţii permanente dar şi de circumstanţele temporare. Pe lângă cele menţionate anterior mai sunt şi ideile care caracterizează cultura populară într-o anumită regiune, la un anumit moment.
Alte circumstanţe relativ permanente pot fi rasa, religia, amplasarea geografică, statutul economic şi nivelul educaţional. Acestea pot influenţa opinia unui individ sau a unui anumit grup în legătură cu multe subiecte. Pe lângă acestea mai poate interveni impactul unui eveniment curent, opinia unor persoane influente sau autoritare ca şi efectul mass-mediei .

Începuturi
Procesul serios de monitorizare sistematică a atitudinii publice începe din secolul XX. Dar, ocazional, sondaje de opinie s-au făcut încă înainte de anii 1930. Acestea nu au fost, în general realizate sistematic sau ştiinţific. Au fost realizate pe eşantioane nereprezentative sau cu metode care nu includeau subiecţii cu exactitate într-o categorie. Au existat şi sondaje “voluntare” la care nu au participat decât persoanele care se ofereau pentru asta, fără să corespundă unui anumit eşantion.
Sondajele de opinie s-au dezvoltat remarcabil în anii 1930 când organizaţiile educaţionale sau politice au început să dezvolte metode care să permită o selecţie riguroasă a subiecţilor şi o sistematizare eficientă a datelor acumulate dintr-o mare arie a subiecţilor. După standardele actuale, acele sondaje erau primitive dar erau oarecum folositoare. Printre pionierii sondării publice, în America au fost Humbert Gallup, Elmo Roper şi Archibald M. Crossley.


Utilizări
Sondajele de opinie sunt acceptate ca instrumente utile pentru afaceri, organizaţii politice, mass-media şi guvern, de asemenea şi pentru cercetările academice.
În afaceri sondajele sunt folosite pentru a testa preferinţele consumatorilor şi pentru a descoperi părerea acestora despre anumite produse. Rezultatele sondajelor comerciale ajută în stabilirea planului de marketing, la stabilirea strategiei publicitare şi la realizarea anumitor schimbări asupra unui produs pentru a creşte vînzările.
În politică, sondajele sunt folosite cel mai des pentru a obţine informaţii despre atitudinea votanţilor referitoare la anumite idei sau la candidaţii propuşi.De asemenea, sunt folosite pentru a determina candidaţii cu şanse de cîştig şi pentru a planifica anumite campanii. Cel mai des, sunt utilizate în acest domeniu pentru a stabili câştigătorul(ii) unui scrutin cu mult timp înainte de aflarea rezultatelor oficiale.
Ziarele, revistele, radioul şi televiziunea sunt utilizatori importanţi ai sondajelor de opinie, în speciala celora care oferă informaţii despre situaţia politică, economică sau socială a societăţii. Părerea publicului despre anumite probleme economice, sociale sau internaţionale este de asemenea, considerată uneori demnă de a fi ştire.
Academic, sondajele sunt folosite preponderent în ştiinţele sociale, pentru a afla anumite date despre delicvenţă, şcolarizare, progrese economice, atitudini politice etc.

Metode de efectuare a sondajelor de opinie-de aflare a opiniei publice
Încă de la început au existat controverse asupra sondajelor de opinie. Dacă acestea nu sunt realizate cu profesionalism există posibilitatea ca informaţiile oferite de acestea să nu fie reale.
Sondajele de opinie trebuie realizate pe eşantioane relevante, eşantioane care trebuie delimitate clar astfel încât fiecare dintre subiecţi să aparţină numai unui eşantion. Chiar dacă eşantioanele sunt bine delimitate, pot apărea probleme la analiza sondajelor, la modul lor de interpretare. Construcţia sondajelor trebuie să fie fixă, acestea trebuie realizate astfel încât să fie clare, la obiect şi să nu influenţeze subiectul sub nici o formă. Eşantioanele alese pot avea dimensiuni variabile, în funcţie de importanţa subiectului.



Articolul 30 din TITLUL II al CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI---- Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare îm public sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise prin lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţa publică precum şi manifestările obscene, contra bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine autorului sau realizatorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multipilcare, al postului de radio sau televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Articolul 31 din TITLUL II al CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI--- Dreptul la informare

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţa naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.



Bibliografie:

1. Crişu, Elena-Denisa – Crişu, Ştefan : CODUL JURISTULUI, ediţia a IV-a, editura Agressis 1998.
2. Marcu, Florin – Maneca, Constantin : DICŢIONAR DE NEOLOGISME, ediţia a III-a, editura Academia 1978.
3. Enciclopedia ARBORELE LUMII – Istorie universală 134
4. Enciclopedia multimedia ENCARTA 2000 – Mass- media; Public opinion .
5. Ziarul ROMÂNIA LIBERĂ din 27 ian. 02, 31 ian. 02.

spinu proiect

Interviu Geta Voinea

1. Care e povestea ta, cum ai ajuns un hair stylist atât de căutat?

Eu cred in destin. M-am nascut in Iasi si am ajuns celebra in Bucuresti. Cand vrei si poti chiar si cele mai indraznete vise pot deveni realitate. Ceea ce sunt astazi ii datorez mamei mele, care a fost una dintre cele mai apreciate coafeze ale timpului ei. M-a invatat sa iubesc meseria, sa fiu creativa, sa am rabdare cu fiecare clienta si sa fiu o buna confidenta. Talentul mostenit l-am cultivat, educat si valorificat si am facut din meseria asta o arta.

2. A fost greu să intri în lumea mondenă, să suporţi mofturile şi toanele vedetelor care îţi trec pragul?

Depinde ce intelegem prin lume mondena! La mine vedetele vin atunci cand au nevoie sa se relaxeze, sa se reinventeze, sa se transforme. Greu este atunci cand tu vrei sa o convingi ca ceea ce-i propui este in folosul ei, iar dupa aceea totul devine o placere.

3. De unde a venit propunerea de a face o emisiune TV?

Propunerea a venit de la Euforia TV. A fost o decizie foarte grea, desi de mica mi-am dorit televiziune. Timp de mai bine de un an am imbinat munca mea cu televiziunea, acum a venit vremea sa tin un intreg show in direct. Am acceptat propunerea in jurul zilei mele si e o provocare si o realizare foarte frumoasa.

4. Nu ti-a fost teama? N-ai avut trac, emotii ca o sa fii comentata in fel si chip?

Ba da, lumea barfeste mult, dar eu nu plec urechea de cele mai multe ori. Eu sunt cine sunt si fac ceea ce fac, nu are de ce sa-mi fie rusine. Cat despre emotii, am in fiecare zi la emsiune. Nu e deloc usor.

5. Cum e Geta acasă, mamă, gospodină..Ai timp şi de treburi de-astea domestice?

Bineinteles ca daca nu am timp trebuie sa-mi fac. Am o fetita Ann-Christine Nicole Miess pe care o ador si careia ii ofer tot ceea ce pot in acel timp. Ce poate face o mama cu fiica ei? Dansam, cantam, gatim, vorbim despre tot ceea ce ne inconjoara, citim, inventam povesti, ne uitam la desene mergem uneori in parc, la cumparaturi, verificam lectiile, ne mai certam dar ne iubim enorm de mult. Daca ne auzi in fiecare clipa din cand in cand presaram un te iubesc intr-un mod foarte natural. Este must have-ul comentariilor noastre.

6. Ştiu că ai fost căsătorită cu un bărbat mai tânăr decât tine. Iti plac barbatii mai tineri ?

Stiu ca iubirea nu are varsta si mai e si oarba! Imi plac barbatii care se ingrijesc, au simtul umorului, destepti si care au caracter. Sunt de parere ca functioneaza foarte bine, prima impresie, atunci cand te uiti la un cuplu daca le sta bine impreuna sau nu.

7. Crezi că v-aţi despărţit şi din cauza asta?

Cand ajungi la despartire aduni multe intamplari si multe amintiri bune dar si multe rele. Spre finalul relatiei te descarci si spui multe lucruri, nu te gandesti ca dupa ce se termina acea perioada vine una cu multe intrebari, daca ai facut bine sau nu. Nimeni nu poate sa dea un raspuns atunci pe loc, nu este relevant, este prea cald sa spunem, dar dupa un timp lucrurile se aranjeaza si vezi roadele. Asa ca eu cred ca fiecare relatie are un inceput si un sfarsit indiferent de varsta, situatie sau distanta...

8. Mai ştiu că după ce ai pus bazele unei afaceri solide, ai rămas cu ochii în soare şi a trebuit să o iei de la zero. Cum de ai mai găsit resurse să faci aceeaşi afacere din nou, fără nimic?

Daca ramaneam cu ochii in soare azi nu eram aici. Am facut ceea ce a trebuit, am lasat in trecut totul cu pareri de rau si am avut puterea sa ma reinventez. Cand iubesti ceea ce faci ai intotdeauna locul tau. Am avut noroc de oameni, prieteni, care mi-au fost aproape si care m-au motivat. Dorinta de a depasi momentul, munca m-a facut sa uit dar sa si inteleg ca mie imi place ceea ce fac si defapt asta iubesc eu. Cineva spunea despre mine ca, daca imi tai venele nu-mi v-a curge sange ci doar pasiune.

9. Îţi plac tunsorile fetelor din ziua de azi ? Au evolaut fetele ca şi coafuri, pieptănături, vopseluri?

Imi pare rau s-o spun dar naturalul nu prea mai exista. Ma uit in jur si vad totusi multe greseli, dar sunt sigura ca se datoreaza lipsei de timp si situatiei financiare. Pentru a fi placuta nu trebuie sa faci greseli cum ar fi sa-ti pui 3-4 culori care nu ti se potrivesc, sa te tunzi intr-o forma care nu-ti pune in valoare fizionomia. Daca totusi ai facut greseala asta atunci nu-ti ramane decat sa-nveti sa porti ceea ce ti-ai facut, adica sa stii sa fii alta persoana pe care tu singura ai pus-o in locul tau! Alteori sunt placut impresionata sa vad fete tinere care au simtul estetic foarte bine educat.

10. De ce au în continuare blondele mai mult succes decât brunetele?

Am fost si blonda si roscata, am avut si suvite si tot am avut succes. Un studiu din Anglia spune ca femeile blonde sunt mai sexy, mai atragatoare, dau senzatia de neajutorare ceea ce place defapt enorm barbatilor. Femeile brunete sunt mai respingatoare, mai autoritare, mai reci dar foarte frumoase. Cred ca multora le-ar cam placea sa combine aceste doua femei. Una blonda doar pentru ei si una bruneta in ciuda prietenilor.

11. Zi-mi de emisiunea ta, e în prime time, te baţi cu Teo, ce aduci nou, cum m-ai determina pe mine să mă uit la tine şi nu la altă doamnă de pe alt canal?

Televiziunea este o noua iubire. La inceput am facut cunostinta, ma intalneam cam odata pe saptamana. Eram „euforica”. Mi-a placut de ea (televiziunea), a fost un sentiment ciudat, am avut ocazia sa ma vad, sa ma critic ca nu ma port frumos cu noul „iubit”. Am invatat sa-l iubesc cu ajutorul vostru. Apoi m-am decis sa ma vad zilnic cu el. Eu i-am spus ce mi-ar placea, el mi-a spus ce v-ar placea, eu am incercat sa-l conving ca sunt bruneta, el a zis ca se vede acest lucru dar ca ar fi indicat sa vada prin ochii mei si un pic de blond. M-am infuriat rau, dar pe moment. Am inceput sa studiez celelalte femei de pe celelalte canale de televiziune. Am realizat ca unele sunt asa cum le stiu si eu, altele sunt ca si cum nu ar fi. Concluzia mea afost ca daca nu incerc nu am sa stiu. Asa ca am facut ce a zis el. Nu ma pot compara cu nimeni, asta sunt eu. Poate sunt ca si tine, azi suparata, maine vesela, poimaine indragostita, raspoimaine ca si ieri si tot asa. Doar ca vreau sa te fac sa intelegi ca e vremea ta sa lasi greutatile sa fii frumoasa cu putin ajutor din partea mea si a celor ce stau alaturi de mine adica toata echipa EUFORIA TV.

12. Multa lume zice, la Euforia toti frizerii au ajuns sa aiba emisiuni, ce trend mai e si acesta de nu-si vad de meseriile lor. Am auzit des comentariul acesta care se refera la tine si colegul tau, Cristi Pascu. De ce crezi ca judeca asa?

E adevarat ca si Cristi are o emisiune tot la Euforia TV, dar este o pura intamplare ca suntem colegi si aici. Probabil ni se potriveste foarte mult Euforia TV acest post cu minunate gusturi artistice pentru femei active si independente si cu atatea emisiuni frumoase.

13. Dat fiind că televiziunea îţi ocupă mult timp, mai reuşeşti să îţi manageriezi afacerea la fel de bine?

Din pacate mi-a ramas foarte putin timp! Am alaturi de mine o echipa care este nemaipomenita, ma ajuta si ma sustine sa nu ma las coplesita de probleme. Dupa cum stii in acest domeniu angajatii stau o perioada, invata, se dezvolta si pleaca. Asta este, eu ma infurii pe moment, regret, dar ma bucur nespus cand vad ca devin nume sonore in acest domeniu. Atunci imi strang fortele si ma apuc de un nou salon precum Stefan Cel Mare cand castiga o batalie construia o biserica.

14. Fata ta îţi calcă pe urme?

Pe langa talentul pe care il am de a ma juca cu parul, mi-a placut sa cant. Fetita mea are o voce frumoasa, ii place sa picteze, matematica este materia ei preferata. Deci, are toate sansele sa ma urmeze!

15. Iubeşti pe cineva în momentul ăsta, ai un partener de viaţă?

Am, bineinteles. El este pentru.mine omul care ma echilibreaza. Este calm atunci cand este langa mine, este tandru, atent, bun, imi accepta toate toanele si e gata oricand sa-mi sara in ajutor.

16. Care a fost cea mai mare gafă pe care ai făcut-o în direct?

Am o problema si nu am. Ochii mei sunt extrem de expresivi. Daca cineva stie sa-i citeasca, ar putea sa ghiceasca ce se ascunde sub fiecare privire. E prea devreme sa-mi dau seama de gafele facute in direct asa ca va rog sa-mi lasati timp sa-nvat. Deocamdata am foarte mari emotii si nu cred ca s-a nascut cineva perfect care sa le stie pe toate!

17. Dar cel mai crispat invitat pe care l-ai avut. Ai curaj să spui?

Pana acum au fost doar cativa invitati incomozi sau controversati, dar asta nu ar trebui sa fie obiectul vreunui comentariu decisiv asupra formatului. Unii dintre ei sunt adusi ca sa incite altii pentru ca au ceva de spus, iar cei mai multi ca vor, le place si stiu sa-si faca meseria de invitat.

18. După experienţele trăite cum ai descrie tu bărbaţii? Sunt ei de pe Marte şi noi de pe Venus?

Eu stiu un singur lucru, ca pe toti i-am intalnit aici pe pamant. In schimb am avut momente cand eu am fost cu capul in nori. Venus – este planeta care reprezinta dragostea, frumusetea, cultura, arta, bucuria de a trai, gratia si armonia. Pentru mine aceste stari sunt esentiale... Marte – este o planeta de foc, care reprezinta actiunea, forta curajul, spiritul de competitie. Am invatat insa ca indiferent de unde vin, cine sunt, cat timp stai cu ei, pe barbati trebuie sa-i intelegi, sa le dai dreptate si sa inveti sa fii diplomata ca sa-i tii langa tine.

19. Ai mai risca un mariaj?

Cred ca da. Casnicia te ajuta foarte mult in viata. Iti da credibilitate, siguranta, stabilitate.

Editorial

Desi nu recunosc, foarte multe persoane se fac vinovate de a fi rasiste cel putin o data in viata. Sunt insa multe persoane care impartasesc aceasta convingere in fiecare zi.In opinia mea, rasismul este o etapa evolutiva acesta formandu-se la varste mici (adolescenta), individul adoptand aceste convingeri din anturajul sau. Odata cu inaintarea in varsta, individul devine din ce in ce mai sigur pe ideile si credintele sale deoarece acum are mai multe posibilitati sa si le impartaseasca si altora.Odata adoptat, rasismul nu mai poate fi sters din convingerile unui individ ceea ce arata ca rasismul este una din cele mai importante probleme ale societatii zilelor noastre. De aceea rasismul poate fi considerat o boala incurabila...

Deschiderea anului scolar

Deschiderea anului şcolar 2009-2010 a avut loc pe 14 septembrie. Elevii şi profesorii au intrat din nou în sălile de clasă. Ultimele evenimente şi perioada tensionată prin care trece ţara noastră acum nu au diminuat emoţia primei zile de şcoală, însă ridică multe semne de întrebare cu privire la schimbările anunţate în sistemul de învăţământ. Modificarea examenului de bacalaureat, a testărilor naţionale pentru admiterea 2010, valul de nemulţumiri provocat de adoptarea legii unice de salarizare, toate duc la o stare de confuzie ce a planat asupra acestui început de an şcolar. Deşi iniţial data de 14 septembrie 2009 fusese anunţată ca una de boicot prin neprezentarea profesorilor la şcoală în cazul în care la festivitatea de deschidere a anului şcolar ar fi participat parlamentari.În judeţul Vrancea, deschiderea noului an şcolar a decurs normal. Aproximativ 60.000 de liceeni, şcolari şi preşcolari au fost aşteptaţi să înceapă un nou an şcolar în judeţul Vrancea. La liceul Pedagogic Spiru Haret”, desfăşurarea festivităţii deschiderii anului şcolar 2009-2010 a fost deosebit de emoţionantă mai ales pentru bobocii din clasa a IX-a. La festivitate au participat: prefectul judeţului Vrancea, Ştefan Bardan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Sorin Bumb, primarul municipiului Vrancea, Mircea Hava, inspectorul şcolar general al IŞJ Vrancea, Cornel Sandu, inspector şef al IPJ Vrancea, Tudor Grindean precum şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale. Festivitatea de deschidere a anului şcolar 2009-2010 a fost oficiată de comandantul Colegiului „Pedagogic Spiru Haret”, colonelul Valerică Diaconu. Acesta a făcut o prezentare a activităţii realizate de această instituţie de învăţământ în anul şcolar 2008-2009, urându-le, de asemenea, elevilor, succes în noul an şcolar. După acest moment, reprezentanta clasei a IX-a şi cea a clasei a XII-a au rostit un cuvânt de bun venit cu ocazia începutului noului an şcolar. Conform tradiţiei, noii elevi ai Colegiul Pedagogic „Spiru Haret” au rostit, în prima lor zi de şcoală, ca liceeni ai acestei instituţii de învăţământ, jurământul de credinţă. Un alt moment emoţionant a fost defilarea elevilor de la Colegiul Pedagogic „Spiru Haret” în faţa oficialităţilor locale şi judeţene, a părinţilor şi a celor care au dorit să fie prezenţi la acest eveniment. „Începutul unui nou an şcolar ne provoacă tot timpul emoţii. Îi felicit pe cei care şi-au ales ca să urmeze în viaţă cariera militară”, a declarat primarul municipiului Focsani, Mircea Hava. Prefectul judeţului Vrancea, Cornel Bardan, a declarat: „Le doresc elevilor acestei instituţii de renume a judeţului Vrancea mult succes în noul an şcolar şi rezultate la fel de bune ca cele din anii anteriori”.Şi la Colegiul Economic din Vrancea festivitatea de deschidere a noului an şcolar a fost aşteptată cu interes de elevii acestei şcoli, care au umplut la refuz curtea liceului. La festivitatea de deschidere a noului an şcolar la Colegiul Naţional H.C.C. au participat: primarul municipiului Focsani, Mircea Hava, vicepreşedintele CJ Alba, Sorin Bumb, consilierul prefectului judeţului Vrancea, Dorin Sava, precum şi inspectorul şcolar general al IŞJ Alba, Cornel Sandu. Dacă pentru elevii din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a ziua de ieri a fost una în care au avut ocazia să-şi revadă colegii, pentru bobocii din clasa a IX-a emoţiile au fost foarte mari. Aceştia au făcut cunoştinţă cu noi colegi şi profesori. „Am emoţii foarte mari deoarece clasa a IX-a este ceva deosebit pentru oricine. Sper să am parte de colegi şi profesori cât mai buni”, ne-a declarat elevul Spînu Alexandru Marian elev al clasei 11 A
Structura noului an şcolar
Anul şcolar 2009 - 2010 este structurat în două semestre. Semestrul I (14 septembrie 2009 - 29 ianuarie 2010) va fi întrerupt, în perioada 2 - 9 noiembrie 2009, de o vacanţă pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar, de vacanţa de iarnă (19 decembrie 2009 - 3 ianuarie 2010) şi de vacanţa intersemestrială, în intervalul 30 ianuarie - 7 februarie 2010. Cursurile celui de-al doilea semestru vor începe în data de 8 februarie 2010 şi vor dura până în 11 iunie 2010. În intervalul 3 - 11 aprilie 2010, elevii vor fi în vacanţa de primăvară, iar vacanţa de vară va avea loc în perioada 12 iunie - 12 septembrie 2010. Pe această cale le dorim copiilor, părinţilor, cadrelor didactice şi personalului angajat în învăţământ mult succes în noul an şcolar!

Spînu Alexandru